Taxa Oxigen ne lasă doar cu aer în portofele

Taxa Oxigen va fi votată în consiliul general al Primăriei Municipiului București la data de 24 octombrie 2019.

Proiectul din spatele taxei Oxigen a fost modificat cu câteva zile înainte de vot și a fost supusă dezbaterii publice până la începutul lunii octombrie. Din ce am observat pe site-ul PMB, a primit peste 840 de mesaje. Spre comparație, alte proiecte care sunt supuse dezbaterii au atât de puține mesaje încât le poți număra pe degetele de la o mână.

În cazul taxei Oxigen, avem de a face cu o nouă măsură ‘heirupistă’ din partea PMB. De ce spun asta? Pentru că ar urma să fie aplicată în termen de doar două luni de la momentul votului. Și primele estimări arată că vor fi afectați aproximativ un milion de șoferi, iar aproximativ 30-40% dintre aceștia nu vor mai avea acces în zona de protecție a calității aerului, botezată ‘ZACA’ de realizatorii proiectului.

În acest context, avem mai multe probleme pe care nu le-am văzut discutate în spațiul public. Prima ar fi întrebarea de ce doar o zonă anume din București ar merita să fie ‘îngrădită’ pentru protecția calității aerului. Locuitorii care sunt în afara acelei zone nu merită aer la fel de curat precum cei din ‘ZACA’?

Cea de-a doua problemă la această măsură este faptul că ar urma să intre în vigoare peste doar două luni, ceea ce ridică multe întrebări și probleme de mai multe tipuri. În primul rând, nu există infrastructura informatică pentru a putea susține introducerea unei asemenea măsuri într-un termen atât de scurt.

Nu a fost făcută încă vreo estimare de cost a implementării de camere video prin zona respectivă, a unui sistem centralizat care să citească plăcuțele de înmatriculare, a unui sistem de plăți automatizat și nu în ultimul rând al unui sistem de taxare care să poată trimite amenzi celor care ar fi trebuit să plătească taxa Oxigen și intră în zona respectivă în intervalul ora restricționat (07:00-22:00) fără să fi plătit.

Mai mult decât atât, nu putem să nu ne întrebăm ce se va întâmpla în cazul unei defecțiuni a sistemului făcut și implementat în grabă atunci când ne vom afla în zilele, săptămânile și lunile care vor urma de la momentul intrării în vigoare – dacă această măsură va primi un vot favorabil în consiliul general al PMB. Mai precis, ce se va întâmpla cu șoferii care au plătit taxa, dar nu a fost înregistrată plata și au primit automat o amendă?

Există precedent în această direcție, anume șoferi care au plătit taxa de pod de la Fetești și s-au trezit cu amendă de la CNADNR, respectiv o problemă a sistemului care nu a înregistrat plățile, dar a trimis mai departe amenzi. Știți care a fost soluția pentru acei șoferi? Contestarea în instanță a amenzii, sau plata acesteia deși erau în legalitate la momentul respectiv, doar ca să nu treacă prin toate piedicile birocratice asociate cu anularea unei amenzi.

Totodată, trebuie să ne întrebăm cât vor costa camerele video, montajul acestora, smartphone-urile cu o aplicație dedicată verificării în teren dacă anumite vehicule au taxa plătită, implementarea IT a sistemului și a întregii înfrastructuri informatice din spatele acesteia. Am mai mulți prieteni care lucrează în acest domeniu și toți mi-au confirmat că va fi extrem de scump să faci un asemenea sistem în două luni, iar rezultatul nu va fi lipsit de probleme. Oricât de bine intenționați vor fi programatorii din spatele sistemului și cât de pricepuți vor fi aceștia.

Pur și simplu, vor fi erori și cetățenii vor primi amenzi pe care vor trebui să le conteste. Singura soluție fezabilă pentru a facilita implementarea într-un timp atât de scurt ar fi achiziția unui sistem deja existent în altă țară, dar și instalarea și adaptarea acestuia va aduce noi provocări.

O altă problemă importantă este costul acestei taxe și faptul că șoferii devin din nou ‘vaca de muls’ a autorităților. Nu este nici prima și nici ultima dată când se întâmplă asta, iar anumite servicii vor fi mai scumpe din acest motiv. Pe deasupra, portofelele a aproximativ un milion de români vor fi mai ușoare odată ce această măsură va intra în vigoare. Este lipsă de respect față de veniturile acestora și chiar iresponsabilitate din punct de vedere fiscal.

Partea cea mai neplăcută aici va fi pentru cei care locuiesc în zona de protecție și dețin un vehicul care nu va mai avea acces acolo. Deși ne dorim cu toții aer mai curat în orașe, vi se pare corect să îi obligăm pe acei oameni să-și vândă mașinile în termen de maximum două luni, iar asta la preț de dumping, doar-doar îi ‘scapă cineva de ele’?

Vă dați seama, sper, că dacă va fi votat acest proiect în forma actuală va urma un nou moment de speculă în piața auto second-hand și că zeci de mii de români vor fi înfuriați din acest motiv. Alții vor încerca să profite de pe urma lor doar pentru că există riscul să apară o restricție care nu le va mai permite să-și conducă mașinile în zona în care locuiesc. Și ei află asta tocmai cu două luni înainte să apară interdicția. Observați o problemă aici? Noi am văzut mai multe, după cum v-am scris mai sus.

Iar acesta este doar vârful aisbergului numit taxa Oxigen, pentru că încă nu știm toate costurile de implementare ale acestui proiect, unde se vor duce banii încasați și cum ar trebui să facă o taxă aerul mai curat în capitală? Să nu uităm că Primăria Sectorului 3 a plimbat prin oraș un utilaj al cărui scop era ‘răcorirea aerului‘.