Abilitățile tehnice și cunoștințele în domeniul IT sunt aduse tot mai des în discuție atunci când se vorbește despre viitorul pe piață locurilor de muncă. Totuși, rectorul Universității din București spune că inginerii vor fi plătiți în viitor mai puțin decât cei care au studii în domenii precum literatura, folozofia sau istoria.
Ptrivit lui Mircea Dumitru deja peste Ocean se observă, în mod suprinzător sau nu, tendința de revenire a interesului pentru disciplinele liberale în instituțiile de învățământ.
Nu toți tinerii trebuie să știe IT
„O publicație recentă din SUA arată că, în pofida așteptărilor generale, care pleacă de la ideea că industria este complet dependentă de software și de inginerie, și în pofida ideii că toți tinerii trebuie să aibă o pregătire în domeniul IT, o diplomă cu componentă inginerească, ceea ce se poate constata este că nevoia unor programe dedicate disciplinelor liberale este din ce în ce mai mare.
Astfel, se va produce o revenire în forță a acestor programe în școli, în universități”, a arătat Mircea Dumitru.
Sintagma arte liberale denotă o programa care transmite cultură generală și ajută studentul să gândească rațional și critic, dezvoltându-i capacitățile intelectuale, spre deosebire de programele profesionale, vocaționale și tehnice, care pun mai degrabă accentul pe specializare.
Artele liberale contemporane cuprind, printre altele, studiul literaturii, limbilor străine, filozofiei, istoriei, matematicii.
Acesta a arătat că importante pentru viitorul pieței muncii vor fi discipline precum literatura, filosofia sau istoria.
„A învața să fii un cetățean implicat și conștient într-o democrație contemporană este în primul rând menirea acelor discipline, care transmit aceste valori culturale, și ele sunt literatură, istoria, științele umaniste. Disciplinele liberale îi învață pe elevi să fie cetățeni, nu doar simpli specialiști”, a menționat Dumitru.
Rectorul Universității din București a mai arătat că analiștii străini atrag atenția că tinerii care vor avea și o pregătire în domeniul artelor liberale vor ajunge să aibă salarii mai mari decât cei care își leagă activitatea de alte discipline.
Succesul companiilor, legat de capacitatea angajaților de a emite judecați de valoare
Mai mult, Mircea Dumitru e de părere că abilitățile angajaților în domeniul ingineriei și tehnologiei nu vor fi suficiente pentru companiile să aibă succes în viitor.
„Viitorul companiilor tehnologice se va lega din ce în ce mai mult de inteligența artificială și machine learning, dar aceste companii se vor confrunta cu probleme care nu necesită răspunsuri foarte clare și directe și va fi nevoie de judecați de valoare, iar pregătirea în domeniul artelor liberale va fi absolut esențială”, a adăugat rectorul.
Tot el a adăugat că în viitor accentul va cădea din ce în ce mai mult pe soft skills, adică creativitate, comunicare și empatie.
Generațiile Millennials și Z, nesigure și pesimiste în ceea ce privește cariera și viitorul lor
Generațiile Millennials și Z se confruntă cu stări de nesiguranță și pesimism cu privire la evoluția societății, carieră și viitorul lor, conform celui mai recent studiu Deloitte Global Millennial Survey.
Studiul arată că generațiile mai tinere se îngrijorează în privința evoluției economice și a mediului social și politic, a impactului pe care mediul de afaceri îl poate avea asupra carierei acestora și societății, în pofida creșterii economice și a oportunităților economice globale.
Conform studiului realizat la finele anului trecut, doar 26% din respondenți sunt încrezători în evoluția pozitivă a economiei. În 2017 și 2018, 45% dintre respondenți se arătau încrezători că economia va crește în următorii ani.
În același timp, rezultatele raportului evidențiază un nivel crescut de neîncredere în ceea ce privește îmbunătățirea mediului social și politic. În 2019, doar 24% dintre tineri au această așteptare, spre deosebire de 33% în 2018 și de 36% în 2017.
Studiul arată că aspectele cele mai importante pentru tineri în decizia de a-și schimba angajatorul în următorii doi ani sunt legate de atenția acordată de organizație diversității și incluziunii sociale (63%), impactul pozitiv avut de organizație asupra comunității locale (59%), flexibilizarea muncii din punctul de vedere al programului de lucru și al locului din care se poate lucra (56%), mediul de lucru motivant și stimulant (54%) și dezvoltarea prin programe de training și mentorat (55%).
Primele cinci priorități indicate de respondenți sunt călătoriile prin lume (57% din fiecare dintre cele două generații), îmbunătățirea veniturilor și a situației financiare (52% dintre Millennials și 56% dintre reprezentanții Generației Z), achiziționarea unei locuințe (49% dintre Millennials și 52% dintre reprezentanții Generației Z), influență pozitivă asupra comunității și societății (46% dintre Millennials și 47% dintre reprezentanții Generației Z), precum și întemeierea unei familii (39% dintre Millennials și 45% dintre reprezentanții Generației Z).
La studiu au participat 13.400 de reprezentanți ai generației Millennials (născuți în perioada ianuarie 1983 – decembrie 1994) din 42 de țări și 3.000 de reprezentanți ai Generației Z (născuți în perioada ianuarie 1995 – decembrie 2002) din zece țări. Respondenții sunt atât absolvenți de studii medii și universitare, cât și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ, lucrează atât cu fracțiune de normă, cât și cu normă întreagă.