Aerodinamica este unul dintre acele domenii in care toti producatorii auto investesc enorm de mult.
De fiecare data cand un constructor vine cu un model nou, acesta face cunoscut si coeficientul aerodinamic (Cx). O valoare mica a Cx se traduce printr-o rezistenta scazuta la inaintare, fenomen care duce la un consum mic de carburant, viteze de top mari si zgomot aerodinamic redus.
Pentru a dezvolta un model cat mai aerodinamic, producatorii mizeaza mai intai pe modelarea pe calculator cu ajutorul programelor dedicate, iar mai apoi machetele si ulterior masinile de serie ajung intr-un tunel de testare.
In momentul in care automobilul se deplaseaza intervin mai multe forte care se opun, printre care si rezistenta aerului. Aceasta forta de rezistenta a aerului se obtine cu ajutorul unei formule care tine cont de denistatea, presiunea si temperatura aerului, de viteza de deplasare a autovehiculului si nu in ultimul rand de coeficientul de rezistenta.
NOILE MAȘINI ALE POLIȚIEI de 50 de milioane de euro! Uite ce pot cumpăra! FOTO
Toți șoferii trebuie să știe asta! Cum se conduce corect o mașină!
Dacia Duster – primele poze cu interiorul!
Polițistul l-a oprit pentru un control de rutina, dar ce a urmat întrece orice imaginație
A apărut prioritatea de rapper’. Vezi cum funcționează! | VIDEO
In prezent, cel mai aerodinamic model din lume este Volkswagen XL1, cu un coeficient Cx de 0,186 – 0,189, urmat de Mercedes-Benz CLA cu Cx in valoare de 0,22 si de Tesla Model S cu un Cx de 0,24.
Dar pe 19 septembrie 1924, Aurel Persu, un inginer mecanic roman a prezentat o masina sub denumirea „Automobil de forma aerodinamica, cu patru roti montate inauntrul formei aerodinamice'.
In urma unor calcule, romanul a ajuns la concluzia ca forma ideala pentru un automobil este aceea a unei picaturi de apa in cadere. Automobilul a fost produs in Berlin, fiind finantat de Persu, iar la final, coeficientul aerodinamic al acestuia a fost de 0,22.
Modelul a fost complet functional avand un motor de provenienta Automobilbau Berlin. Aurel Persu a condus propria sa inventie pana in Romania, iar in 1969, acesta a fost donat Muzeului Tehnic din Bucuresti „Dimitrie Leonida'.