Un pariu nebunesc: Mercedes-Benz Clasa E All-Terrain vs avion

Dacă ar trebui să pleci de la București la Cluj pe nepusă masă, ce ai alege, avionul sau mașina, un Mercedes Clasa E All-Terrain? Ai paria pe alegerea ta? Noi am făcut-o și iată ce a ieșit.

În acea dimineață de vineri de la sfârșitul lunii mai nu-mi imaginam unde ne vor purta drumurile (sau mai degrabă aripile), doar câteva ore mai târziu. Ajuns în redacție, Dragoș ne pune rapid în temă. Avem un cititor pasionat al revistei, nerăbdător să-și completeze colecția ultimilor ani și o temă de weekend: cum ajungem rapid la Cluj? Ingredientul principal al acestei ecuații se impune a fi Mercedes-Benz E 220 d All-Terrain, mașină aflată în redacția Auto Bild, pentru o sesiune de teste.

Problema pare ca și rezolvată, dar, cum se întâmplă adesea în astfel de momente, un Michiduță își bagă coada pentru a scoate în evidență latura pragmatică a unora dintre noi. Cu toate promoțiile la zborul cu avionul, un bilet până la Cluj și înapoi ar trebui să fie la fel de ieftin ca o masă cu prietenii la restaurant – de ce să mai pierdem timpul pe drum când totul se poate rezolva în câteva ore? Cum era de așteptat, ambele propuneri au adunat argumente solide și, aproape pe neașteptate, redacția s-a împărțit în două tabere, iar din această confruntare a ideilor nu putea ieși decât ceva și mai nebunesc: un pariu.

Pentru că niciuna din tabere nu a dorit să cedeze la argumentele celeilalte, am stabilit că metoda cea mai bună de a tranșa discuția este de a trimite fiecare câte un reprezentant pentru a-și dovedi superioritatea. Dragoș, la volanul grozavului break cu aptitudini de cățărător de la Mercedes-Benz. Cristi, la coada din aeroport, cu destinația Cluj. Cine va ajunge primul? Cine va câștiga pariul? Răspunsul la aceste întrebări avea să se schimbe de mai multe ori pe parcursul acelei zile, după cum sorții înclinau balanța într-o partea sau în alta.

MERCEDES-BENZ E 220 D 4MATIC ALL-TERRAIN: URMAȘUL LUI BENZ

Doar câteva minute trecuseră peste ora 11 și eu mă chinuiam să ies dintr-un București blocat, în care ploaia crease deja celebrele ambuteiaje interminabile. Pentru că din redacția Auto Bild, din zona Pipera, trebuia să ajung la autostrada A1, am fost nevoit să trec prin tot orașul și deja aveam senzația că ceasul din bord va fi lucrul pe care îl voi privi cel mai des. Însă asta mi-a dat prilejul să-mi găsesc poziția perfectă la volan (scaunele trebuie apreciate pentru că au jucat rolul unor fotolii confortabile), să-mi conectez telefonul mobil la sistemul multimedia și să-mi aleg muzica favorită. Apoi, am început să fac diverse calcule. Cursa dintre mine și Cristi părea să ajungă la final cu o diferență de doar câteva minute, însă detaliile aveau să conteze.

Patruzeci de minute mai târziu, după ce am reușit să ies din traficul infernal din București, unde am legat o stânsă prietenie cu excelenta cutie automată cu 9 trepte care te scutește de multă treabă, am început să pun rapid kilometri în urmă pe autostrada A1. Totul a decurs fără nicio problemă și m-am putut bucura de fabuloasa suspensie pneumatică care izolează perfect caroseria de suprafața de rulare. Nimic nu părea că o pune în dificultate și știm cu toții că autostrada A1 este departe de a fi perfectă.

La ora 13.21 treceam de Râmnicu Vâlcea și deja lăsasem în urmă Dealul Negru și celebrele blocaje de aici, însă avea să urmeze Valea Oltului, unde se putea schimba totul. Până la acel moment opresc puțin povestea pentru a vorbi despre motorizarea de sub capota Clasei E All Terrain care ne-a însoțit la Cluj.

Mercedes-Benz a ales noua Clasa E pentru a lansa o motorizare diesel în care s-a investit enorm. Deși poartă titulatura de E 220, cilindreea motorului este de 2,0 litri, iar puterea dezvoltată este de 194 CP și 400 Nm. Unitatea este prima cu patru cilindri din lume construită integral din aluminiu și promite valori impresionante pentru consum. În practică, pot spune că acesta este, fără dubiu, cel mai rafinat și silențios diesel cu patru cilindri din tot ce există în acest moment. Mai mult, elasticitatea este impresionantă. Deși greutatea lui E 220 d All Terrain se apropie de două tone, modul în care propulsorul reușește să urce în turații și să împingă mașina în depășiri te duce imediat cu gândul la o configurație cu șase cilindri. Mercedes-Benz a ridicat ștacheta în ceea ce privește motorizările diesel și arată că acest tip de propulsie are încă un viitor în cadrul companiei.

Să revenim pe drumul spre Cluj. Abia ce intrasem pe Valea Oltului și, la primul viaduct, am întâlnit un semafor care limita circulația pe o singură bandă. Am pierdut circa 20 de minute, însă cum balanța timpului era extrem de echilibrată, începeam să nu mai fiu așa de încrezător că voi ajunge înaintea lui Cristi. Nu a trecut mult și, la câteva minute peste ora 15:00, am intrat în civilizație, respectiv pe segmentul din autostrada A1 care pornește aproape de intrarea în Sibiu. Aici am devenit din nou încrezător, pentru că reușeam să parcurg kilometri rapid, fără blocaje. Însă, problema era că avionul lui Cristi deja decolase de pe aeroportul Otopeni. Nicio întârziere, totul a fost la timp. Asta era partea proastă pentru mine, dar aflasem și ceva pozitiv. Zborul avea să fie efectuat cu un avion ATR, care are nevoie de 70 de minute pentru a ajunge la Cluj, cu circa 20 mai mult decât un A320 sau un 737.

În acest moment, consumul arăta o valoare de 6,5 l/100 km, deși regimul de exploatare era unul alert și totuși computerul de bord îmi arăta că, datorită stilului de mers economic, am câștigat un bonus de 60 km. La 15:37, pe aceeași autostradă am trecut de Sebeș în doar câteva minute (îmi amintesc blocajele de aici înainte de A1), însă aici a fost locul în care visul  meu frumos s-a transformat într-un coșmar tipic pentru infrastructura rutieră din România. Aproape imediat după ieșirea de pe A1, înainte de Alba Iulia, când mai aveam puțin peste 100 km, parcă m-am teleportat în blocajele din București.

Lucrările la autostrada care trece paralel cu E81 în multe zone au făcut din segmentul Alba Iulia-Turda unul în care trebuie să-ți controlezi nervii. Deja știam că nu mai pot ajunge înaintea lui Cristi, deși el mai avea de mers cu transportul în comun și de parcurs ceva distanță la pas. Nu mi-a rămas decât să mă bucur de excelentul sistem audio Burmeister și să nu-mi fac griji la șanțurile create de basculante pentru că, grație suspensiei pneumatice, garda la sol a lui All Terrain poate varia cu 35 mm, până la nivelul de 156 mm.

Deși inițial a părut o utopie să par­curgi o distanță, cu tot ceea ce implică, mai repede cu mașina decât cu avionul, au fost momente din zi când puteam ajunge î­naintea lui Cristi. Însă, evident, când am ajuns la locul de întâlnire din Cluj, Cristi era acolo și discuta deja cu Marian, cititorul nostru fidel. Chiar dacă nu am câștigat mica noastră întrecere, Clasa E All Terrain a fost la înălțime și m-a impresionat prin confortul la rulare, prin calitățile de alergător de cursă lungă, dar și prin motorul diesel extrem de elastic și eficient.

MERCEDES-BENZ E 220 D 4MATIC ALL-TERRAIN: URMAȘUL LUI ICARUS

Dacă omul ar fi fost menit să zboare, ar fi avut aripi, cu siguranță. Cel puțin asta gândeam în tinerețe, când contemplam zborul cu avionul ca pe o întreprindere riscantă, o chestie pe care ar trebui s-o faci la nevoie doar atunci când nu mai ai nimic de pierdut în viață. Și cu toate acestea, iată-mă, peste ani, insistând cu argumente dintre cele mai solide să zbor la Cluj (ca alternativă la mersul cu mașina – și ce mașină!…). Cine ar fi crezut? Unde mai pui că, dacă e să vorbim în termeni auto, Dragoș este tipul-BMW, dar eu sunt chiar tipul-Mercedes-Benz, care ar fi trebuit să se bată pentru locul de la volanul lui E 220 d All-Terrain.

În apărarea mea, trebuie spus că parcurgerea distanței de la București la Cluj cu mașina, în condițiile în care arată astăzi drumurile din România, nu e în măsură să aprindă visele nimănui. Vrei să călătorești rapid, ieftin și repede? Avionul e cea mai bună soluție, mai ales dacă la desti­naț­ie există un aeroport. Desigur, sunt și ceva obstacole pe parcurs, care ar putea să-ț­i dea peste cap calculele, în special pe distanțe scurte. Trebuie să cumperi un bilet, chestie pe care oamenii raționali o rezolvă în general cu luni înainte de călătoria planificată, ceea ce nu era cazul meu. Apoi, până să ajungi să răspunzi zâmbetului însoțitoarelor de bord, trebuie să treci prin controlul de securitate, o corvoadă la fel de neplăcută ca și traficul în București la o oră de vârf.

Dacă primul pas a fost rezolvat relativ elegant (astăzi putând cumpăra un bilet de avion prin internet în câteva minute), o altă problemă mă presa, implacabil: decolarea următorului avion era prevăzută abia pentru ora 15:05, iar zborul era operat de Tarom cu o aeronavă ATR, nu cea mai rapidă opțiune pentru a garanta câștigarea unui pariu. În tot acest timp, Clasa E All-Terrain condusă de Dragoș înghițea kilometru după kilometru și, dacă estimarea sistemului de navigație era cât de cât corectă, era foarte posibil ca pariul să se încheie încă înainte de a începe, propriu-zis, cursa. Unde mai pui că în aviație nu e deloc neobișnuit ca avioanele să decoleze cu întârziere. Dar asta e, ai intrat în horă, joci.

Din fericire, toți acei factori variabili din ecuația mea s-au aliniat perfect. Controlul de securitate a durat doar câteva minute în perioada relativ relaxată a prânzului, cu timp mai mult decât suficient pentru a deschide laptopul și a galopa printre sarcinile de serviciu în cele două ore rămase până la decolare. Aceasta a respectat cu sfințenie ora prevăzută, iar pe parcursul zborului abia am avut timp să savurez sandwich-ul și berea (un alt avantaj al zborului cu avionul pe care Dragoș nu-l poate aprecia la volanul Clasei E) oferite cu generozitate pe zborul Tarom. La 16:10 eram pe pista aeroportului din Cluj, nerăbdător să-l sun pe Dragoș pentru a ne măsura ETA-urile. Victorie facilă: acesta avea să ajungă în Cluj abia peste două ore, timp mai mult decât suficient pentru a explora posibilitățile oferite de transportul în comun din Cluj și de a ajunge la punctul de întâlnire.

Aș alege, însă, diferit dacă ar fi să facem acest pariu încă o dată? Absolut! Mercedes-Benz E 220 d All-Terrain este o mașină incredibilă și perfectă pentru stilul meu relaxat și comod de a călători. Aici, trebuie să recunosc: un scaun de avion nu este nici pe departe la fel de atrăgător.