Cum era primit Ceaușescu la Uzina Dacia și cum se asamblau mașinile

Înainte de anul 1989 Daciile erau la mare căutare. Cu toate acestea, condițiile de lucru nu erau excelente, lucru recunoscut și de Virgil Mateescu, fost economist la uzina de la Mioveni. Acesta a povestit lucruri mai puțin știute din acea perioadă. Iată câteva dintre acestea dintre ele:

1. „În 89, la uzină lucrau 30.000 de oameni şi produ­ceau cel mult 300 de maşini pe zi”.

2. „Programul era de şase zile pe săptămână teoretic, dar la uzină regula era alta, două-trei duminici pe lună se lucra. Chiar dacă în ţară erau şi câteva ma­şini şi din import, Lada, Trabant sau Skoda, aproape 95% din automobi­lele aflate în circulaţie erau produse la Uzina Dacia, iar cererea de maşini era enormă”.

3. „L-am văzut pe Ceauşescu de trei-patru ori. Ulti­me­le dăţi a venit cu elicopterul. Ateriza pe platou, unde sunt acum par­că­rile mari. Se ridica praful până la cer, cu toate că se făcea curăţenie cu o săptămână înainte. Se oprea uzina, când intra el într-o secţie să vadă cum se lucrează atunci. Cu un schimb înainte, în noaptea de dinainte se oprea şi se făcea cură­ţenie generală. Toţi trebuiau să aibă salopete noi, să fie bărbieriţi. 80% din lucrătorii fabricii, mai ales dintre cei care nu erau pe traseul unde mergea el, ieşeau în faţă ca să-l aplaude, să-l aştepte.

4. „Era o diferenţă uriaşă de organizare, faţă de cum se lucrează acum. Era altă tehnologie, mai puţin evoluată. Mă refer la utilaje şi scule. Atunci era multă muncă manuală. Se lucra cu scule obişnuite, cu şurubelniţa, cu cheia fixă. Acum se lucrează numai cu utilaje electrice, că pui şurubul şi doar apeşi pe un buton şi l-a înşurubat. În urmă cu 20 de ani, dădeai cinci minute cu şurubelniţa până îl strângeai”.

5. „Renault a dat piese la început, când s-a înfiinţat fabrica, dar pe urmă totul a fost românesc. Se asimilase 99%”

Sursă: jurnalul.ro