Unul dintre puținele criterii la care România se face clar remarcată în prezent la nivel European are caracter negativ: poziția de frunte la decese în accidente rutiere pe care o păstrează deja de mai mulți ani. Schimbarea situației a devenit prioritară la cel mai înalt nivel al conducerii de stat.
Accidentul de astă vară din localitatea 2 mai, când un șofer drogat a lovit opt tineri aflați în afara carosabilului, a devenit o referință nefastă pentru întregul ansamblu de evenimente rutiere negre care continuă să se desfășoare în România. Legea Anastasia, abordând în termeni mai duri ca niciodată problema accidentelor rutiere mortale, se arată a fi acel demers potrivit și necesar pentru ca „ieșirea din fundul prăpastiei’ să dea formă unei alte realități, în care tendința deceselor din accidentele auto să intre în scădere.
Ieri, 20 noiembrie a avut loc la Palatul Victoria dezbaterea „Legea Anastasia. Drumul către viață’, eveniment găzduit de prim-ministrul Marcel Ciolacu. Evenimentul a fost organizat în contextul în care Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (World Day of Remembrance for Road Traffic Victims) este marcată anual, în a treia duminică a lunii noiembrie.
La dezbatere au participat, alături de membri ai Guvernului, inițiatorul Legii Anastasia, senatorul Robert Cazanciuc, reprezentanți ai asociațiilor victimelor accidentelor rutiere și ai companiilor și organizațiilor din domeniul transporturilor și comerțului, care susțin campanii publice privind siguranța rutieră.
Una dintre concluzii a fost că siguranța rutieră va necesita pe viitor mai multă atenție și mai multe eforturi din partea autorităților și conducerii de stat pe fondul următorilor factori determinanți: creșterea rapidă a parcului auto din România, răspândirea consumului de droguri și alcool și a intervențiie prin intrepretare legală sau bazate pe trafic de influență care au diminuat pedepsele unora dintre autorii de accidente mortale.
Legea Anastasia are tocmai scopul anulării oricăror versiuni și vaiante prin care un autor din culpă al unui accident soldat cu deces ar putea evita pedeapsa cu închisoarea. Mai departe, sunt avute în vedere înăsprirea condițiilor de suspendare a permiselor de conducere și aducerea la stadiul operațional a amenzilor pentru exces de viteză prin utilizarea radarelor cu camere fixe. De altfel, excesul de viteză și neadaptarea vitezei la condițiile de trafic rămân, de departe, principalele cauze de accidente auto grave din România. Rămân și destule accidente care se datorează calității slabe a infrastructurii și semnalizării rutiere. Cu referire la accidentul din localitatea 2 Mai menționat la început, lipsa trotuarelor și a marcajelor, mai ales, în mediul rural constituie un alt factor de risc ridicat.