Dorința de libertate: de la mașini, la business

Ion Dumitru are 31 de ani de antreprenoriat. Iată ce ne-a povestit directorul general de la DoingBusiness.ro și Kompass România.

Cum ați început călătoria în business și ce urmează mai de­parte?

Am înființat prima firmă în martie 1990, specializată în producția de echipamente electronice și electro­tehnice, pe care am vândut-o în 1992. Au urmat câteva companii mai mari sau mai mici în domenii precum ad­vertising, tipografie, conferințe, por­taluri B2B, servicii de business deve­lopment.

Urmează două proiecte importante, o platformă de dezvoltare profesio­nală pentru specialiști din IT&C și un nou proiect special dedicat liderilor companiilor mari.

Cât de complicat era atunci să deschizi o afacere în România?

Era destul de complicat, mai ales pen­tru ceea ce făceam noi. Pe vremea aia, totul era centralizat, iar ca să ne pu­tem aproviziona cu componente, aveam nevoie de aprobare de la Mi­nisterul Economiei, iar comanda tre­buia aprobată de un funcționar. Asta a durat aproape nouă luni. Era și o atitudine puțin negativă față de cei care porniseră deja afaceri, eram acei ‘privatizați’, cum ni se spunea. În pri­mii șase ani nu apăruse nicio încura­jare pentru mediul privat.

În ciuda piedicilor, ați conti­nuat. Ce v-a făcut să mergeți mai departe?

E greu de spus acum, dar am vrut tot timpul să fac ceva pe cont propriu, să creez proiecte pe care să le duc până la un anumit nivel de dezvoltare. Am vrut să fiu pe picioarele mele, de fapt. Nu mi-a părut rău niciodată că am început foarte devreme, în 1990.

Cum v-a schimbat pandemia și ce impact a avut asupra busi­nessului?

Evident, pandemia ne-a afectat destul de mult, în special în zona de eveni­mente de business și cea a proiectelor de comunicare directă. Avem însă o echipă „smart’ și agilă, așa că am găsit soluții și am migrat repede în online. Cred că am fost printre pri­mii care au organizat o conferință ex­clusiv online, pe 26 martie 2020. Ne lipsește însă foarte mult interacțiunea evenimentelor clasice.

Care a fost prima mașină și ce vă doreați când ați cum­părat-o?

Prima mașină, o Skoda S100 pe care am cumpărat-o în 1986. N-am ținut-o foarte mult și am schimbat-o cu o Da­cia 1300, dacă îmi amintesc bine, anul următor. Doream o mașină cu care să scap de transportul în comun din acea vreme, dar și cu care să pot călători prin țară.

Cum era să ai mașină străină în 1986?

A avea o mașină la vremea aia era un lucru extraordinar. Îmi oferea foarte multă libertate de mișcare și asta căutam.

Ce vă doriți astăzi de la o mașină?

Lucrurile normale, performanță, con­fort și siguranță. Am un BMW Seria 5 care mi-a oferit cam tot ceea ce mi-am dorit și pe care, în ultimul timp, l-am condus tot mai rar. Fiul meu mă „în­curajează’ să adopt un stil sănătos și să merg pe jos la birou. Și cum „o mașină nu trebuie să stea în garaj’, a început el să o folosească. Din cei 60.000 de kilometri pe care îi are acum mașina, eu am făcut mai puțin de jumătate. Am decis să i-o las lui și să cumpăr o altă mașină pentru mine.

Câți ani folosiți o mașină de obicei și care este motivul schimbării?

În medie cam patru ani, nu mai mult. Îmi plac foarte mult mașinile și caut mereu experiențe noi de condus. Spre exemplu, prin amabilitatea celor de la BMW România și Automobile Ba­varia, am avut plăcerea să conduc timp de mai multe săptămâni un Mini Cooper S. M-am despărțit cu greu de mașină când a trebuit să o dau înapoi. În general, am schimbat mașinile atunci când mi-a plăcut un anume model și mi l-am dorit foarte mult.

Ce părere aveți despre mașinile autonome? Ați cumpăra un asemenea autoturism când va fi lansat pe piață?

Cred că evoluția tehnologică va schimba destul de repede modul în care vom utiliza mașinile. Car sharing-ul se va extinde destul de re­pede și, după cât știu, toți marii pro­ducători au în vedere lansarea unor modele adaptate acestui trend. Călă­toriile în regim de autonomie totală a mașinii vor deveni ceva obișnuit. Acum prefer să fiu eu cel care con­duce mașina, dar este posibil să-mi schimb opțiunea când mașinile au­tonome vor fi accesibile.

La cum este dezvoltat Bucureș­tiul, simțiți că aveți în continu­are nevoie de mașină?

Da, mai ales în condiții de pandemie, e mai sigur să mergi cu mașina pro­prie. Este necesară în continuare. Când se vor schimba lucrurile și car­sharing-ul va avea o cotă mai impor­tantă, o să vedem. Dar ține și de men­talitate, încă ne dorim să deținem mașini.

Având în vedere mentalitatea concetățenilor noștri, credeți că se potrivește la noi car­sharing-ul?

Pentru generația noastră și generația voastră, lucrurile nu se vor schimba. Mentalitatea rămâne. Pentru cei care vin din urmă, car sharing-ul va fi din ce în ce mai important. Iar respectul pentru bunul altuia și respectul pen­tru cel care o să folosească după tine o să vină, încetul cu încetul. Sunt op­timist în această privință.

Cum vi se par actualele vehi­cule electrice disponibile pe piață?

Mă gândesc foarte serios ca urmă­toarea mașină să fie una electrică. Sunt multe modele lansate deja, sau care vor fi lansate în curând, care vor diversifica foarte mult oferta din seg­ment și o vor face foarte atractivă. Îmi plac BMW iX3, Audi e-tron, Mer­cedes EQC și aștept să văd Nissan Ariya și, mai ales, Ford Mach-E. Cred că și infrastructura va evolua destul de repede, vorbim deja de stații de 150 kW, ceea ce va permite folosirea unei mașini electrice în regim echi­valent cu cel al unei mașini cu motor termic.

Sunteți pregătit să faceți trece­rea la o mașină electrică?

Cred că da, având în vedere că eu conduc destul de puțin și majoritatea timpului doar în oraș. Deplasările lungi îți mănâncă foarte mult timp, așa că prefer avionul pentru acestea. Așa că sunt sigur că o mașină elec­trică ar fi bună pentru mine. Dacă îți încarci mașina la 80% în 15-20 de minute, atunci este ok. Și cred că in­frastructura se va dezvolta foarte re­pede prin inițiative particulare. Se va schimba și conceptul de ben­zinărie. Mi-aș dori o mașină cu o au­tonomie suficient de mare, undeva peste 400 de kilometri.

Primele stații au fost inaugura­te acum 10 ani, iar folosirea era gratuită. Acum, majorita­tea sunt cu plată. Cum vedeți acest lucru?

Era de așteptat. Nimic nu-i gratis pe lumea asta. Nu mi se pare un lucru anormal să plătești pentru energia pe care o folosești la condus. Oricum, costul este mai redus decât al benzi­nei sau al motorinei.

Cum vi se pare acest BMW Seria 8 Gran Coupe?

Este o mașină excelentă. Vă spuneam mai devreme că importante pentru mine sunt siguranța mașinii și perfor­manța acesteia. Iar acest model oferă de toate: confort, siguranță, perfor­manță. Îți asigură posibilitatea de a conduce și sportiv, și în regim de con­fort. E o mașină extrem de reușită.