Mașinile Tesla vor putea fi achiziționate în România prin programul Rabla Plus, printre noutățile pe care le-am aflat la Sustainable Mobility Forum 2020

Cel mai important eveniment dedicat solutiilor alternative de transport, Sustainable Mobility Forum, s-a desfasurat LIVE ONLINE in data de 21 Octombrie 2020.

Sustainable Mobility Forum 2020 a adus la masa discutiilor importanti actori din zona guvernamentala si de business, reuniti sa raspunda problematicilor cu care ne confruntam in prezent, in ceea ce priveste pandemia COVID 19 si importanta unui transport sustenabil, rezilient si sigur.

Speakerii acestei editii au fost: LÁSZLÓ BORBÉLY, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Paul SERBANESCU – Sef Birou Programe Strategice in cadrul AFM (Administratia Fondului pentru Mediu), Dimitar STOYANOV – Country Manager SPARK Romania, Demis GHINDEANU – Founder&CEO GetPony, Sebastian COCHINESCU – CEO si Fondator Tailpath.com, Remus Mihai HIRCEAGA – Senior Partner al Expense Reduction Analyst Europe (ERA), Oraan MARCULESCU – Consultant GreenTech. Discutiile au fost moderate de Dan SCARLAT, editor sef la Auto Motor si Sport.

LÁSZLÓ BORBÉLY, Consilier de Stat, coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a vorbit despre rolul catalizator al departamentului pe care il conduce din 2017, si despre faptul ca in noiembrie va fi prezent in Parlament cu primul raport in ceea ce priveste actiunile desfasurate in zona de dezvoltare durabila: „…vom prezenta stadiul in care ne aflam cu implementarea agendei 2030, mobilitatea se regaseste in foarte multe dintre aceste obiective. Pe baza strategiei facem un plan de actiune, prin intermediul hub-urilor din fiecare minister…. trebuie sa avem un concept integrat, care inseamna zone verzi, parcari, decongestionarea oraselor, masini care sa nu polueze, piste pentru biclete etc”.

Domnul Ministru a vorbit si despre faptul ca se lucreaza la elaborarea unui plan local, care vizeaza economia circulara, dar si despre atingerea tintelor de energie regenerabila, si a raspuns intrebarii adresate de Remus Hirceaga, referitor la programe care se aplica in agricultura in directia folosirii biomasei.

In ceea ce priveste energiile regenerabile, cu posibilitatea folosirii acestora si in mobilitate, domnul Ministru a vorbit audientei despre faptul ca avem in Romania un hub de cercetare a hidrogenului, care functioneaza la Ramnicu Valcea, si care a adus deja investitori straini, interesati in folosirea acestui tip de energie alternativa.

Reprezentantul AFM, Paul Serbanescu, a adus in discutie o serie de actiuni si obiective, care se constituie parte a unei strategii comune integrate de mediu si energie, pe care AFM le deruleaza in prezent. Raspunzand intrebarilor, Paul Serbanescu a confirmat faptul programel Rabla Clasic si Rabla Plus (masini si motociclete) continua pe parcursul anului 2020, cu sanse foarte mari de extindere, in aceleasi conditii, si in anul 2021.

In ceea ce priveste statistica numarului de masini electrice vandute prin program in acest an, Paul Serbanescu a vorbit despre faptul ca se observa un switch al polului de interes in ceea ce priveste achizitia de masini eco, dinspre companii catre persoane fizice, dar si despre faptul ca a crescut fulminant interesul pentru achizitionarea masini electrice, in detrimentul celor hibrid. „Pana acum, folosind jumatate din bugetul alocat, au fost vandute 1750 masini electrice si plug-in, dintre care 1400 electrice, 1100 dintre acestea fiind achizitionate de persoane fizice.”

Ca si noutate a programului Rabla Plus, vor putea fi achizitionate, in regim de auto noi, autovehiculele folosite la drive-test, dar cele rulate, cu pana la 6000 km la bord.

O alta noutate comunicata de reprezentantul AFM consta in faptul ca s-a introdus in program posibilitatea achizitionarii masinilor Tesla, cu toate particularitatile ce tin de inregistrarea ei, dealer-ul Tesla in Romania, fiind inscris deja in program.

La intrebarea lansata de Oraan Marculescu, referitor la stabilirea unor limite de pret pentru masinile care se vand in Program, Paul Serbanescu a mentionat ca „nu exista limitari de pret, noi vrem sa incurajam mobilitatea electrica, mai ales ca aceste masini raman in Romania”.

Alte intrebari la care Paul Serbanescu a raspuns, au facut referire la programe de finantare infrastructura in localitati si municipii de grad 2 si in statiuni de interes national, la scheme de incurajare folosire combustibili alternativi (GNL, GPL, hidrogen, biocombustibil), la programe de transport public (unde, ca noutate, vor fi subventionate si tramvaie, alaturi e autobuze electrice, GNC si troleibuze), micromobilitate, dar si obligativitatea ca toti cei care construiesc cladiri de birouri dar si rezidential, sa aloce un numar de locuri de parcare si statii aferente pentru masinile electrice.

In contextul COVID 19 si al acordarii ajutoarelor pe schema de MINIMIS, este in pregatire si o schema de ajutor de stat, fara limita superioara, care vizeaza achizitionarea masini electrice, care va veni in ajutorul companiilor de car-sharing si de leasing sau in sprijinul companiilor mari de curierat, transport, care vor sa isi innoiasca flota, prin achizitionarea de masini electrice.

Ca urmare a discutiilor s-a ajuns la concluzia unanim agreata de interlocutori, conform careia, pentru a avea mai multe masini electrice si statii de incarcare electrica, trebuie in primul rand facut upgrade retelei energetice, care sa poata sustine toti consumatorii. Aceasta, in special, daca se doreste sa atingem obiectivele asumate, printre care acela ca in 2030 vor circula in Romania peste un milion de masini electrice. In acest sens trebuie elaborata si sustinuta o strategie integrata de finantare a infrastructurii electrice.

Dimitar Stoyanov, country manager al Spark Romania si reprezentant al companiei Eldrive Charging Platform din Bulgaria, a subliniat importanta crearii unui mediu legislativ standardizat, care va duce la implementarea mai rapida a unei infrastructuri care sa vina in sprijinul electromobilitatii in general, care sa faca posibila incarcarea masinilor in mult mai multe locatii, si care sa ajute la dispersarea incarcaturii energetice in retea, intr-un mod mai adecvat.

Ceea ce face ca serviciul oferit de Spark Romania sa fie unic si diferit fata de alte companii de car-sharing din Romania, este faptul ca aceasta folosește doar masini electrice. Compania opereaza in prezent o flota de aproape 300 de masini electrice, care gradual va creste, ajungand la peste 550 pana la inceputul anului viitor. Pe toate pietele unde compania este momentan prezenta (Lituania, Bulgaria si România), serviciul a avut o contributie majora la schimbarea mentalitatii oamenilor in ceea ce priveste detinerea si conducerea unui vehicul electric, dupa cum a punctat Dimitar Stoyanov, „acestia si-au dat seama ca nu este ceva venit din spatiu, ci este deja la indemana oricui. Spark este practic cel mai mare test drive cu masini electrice, care pot fi organizat undeva, care sa permita tuturor sa incorporeze in rutina zilnica, uimitoarea tehnologie folosita de vehicule electrice”.

Deoarece compania folosește doar mașini electrice, statiile de incarcare ii sunt indispenabile in buna functionare. Cea mai mare parte a proprietarilor de masini electrice, isi incarca masinile acasa sau la munca, dar pentru restul operatorilor, este crucial sa beneficiaeze de statii electrice publice, unde sa isi poata incarca masinile. Statiile de incarcare sunt adesea folosite, de asemenea, de catre utilizatorii serviciului, in timpul sesiunilor de inchiriere. De aceea, este important sa existe proceduri legislative clare, standardizate in această privinta, pe de o parte, dar si o planificarea strategica a capacitatii retelei electrice, pe de alta parte, astfel incat companiile sa nu fie obstructionate atunci cand doresc sa faca investitii in infrastructura de incarcare.

Demis Ghindeanu, Co-Fondator Pony Car Sharing, prima companie de car sharing din Romania, infiintata la Cluj in anul 2015, a facut o scurta incursiune in timp, si a vorbit despre cum arata business-ul de car-sharing acum cinci ani, ce s-a schimbat intre timp, si mai ales cum arata acum, in vreme de pandemie COVID 19. In urma cu doi ani, compania a renuntat sa mai utilizeze masini electrice, din cauza problemelor generate de inexistenta unei retele de statii de incarcare, distribuite in mod unitar in tot orasul. In concordanta cu Dimitar Stoyanov, considera ca existenta si dezvoltarea unei retele de statii de incarcare este prioritara pentru incurajarea achizitiei de masini electrice. Chiar daca in 2020, infrastructura statiillor de incarcare este relativ accesibila pentru un consumator privat, pentru companiile de car-sharing, este inca o mare provocare, mai ales in conditiile in care s-au inmultit detinatorii privati de masini electrice. „Nu stiu cate statii sunt cu adevarat fast charging in acest moment in Romania”, a mai spus Demis Ghindeanu, iar acest tip de statii este cel de care operatorii de flote masini electrice au nevoie.

Remus Hirceaga, om de afaceri cu vasta experienta in domeniul energetic, a mentionat si el ca la aceast moment „infrastructura actuala nu duce acest tip de statii fast charging”. Ca utilizator al unei masini eco, a constat acest lucru din proprie experienta.

Oraan Marculescu – „trebuie finantata crearea sau upgradarea infrastructurii, astfel incat sa sustina statiile electrice”.

„Care au fost provocarile si schimbarile aduse de pandemia Covid 19 in ceea ce priveste business-ul in care activeaza?”, intrebarea a fost lansata de Dan Scarlat – toata lumea prezenta a considerat pandemia atat o mare provocare dar, in unele situatii, o oportunitate.

Dimitar Stoyanov – „martie a fost o luna in care cererea a scazut, am inceput sa dezvoltam strategii, pachete speciale, care sa atraga clienti, sa le arate ca ii protejam, ca avem grija de sanatatea lor, dezinfectia masinilor fiind o prioritate. Am observat insa, in acelasi timp, ca oamenii au inceput sa inteleaga la justa valoare conceptul de car-sharing, si deplasarea in conditii de siguranta pe distante scurte. Pandemia a aceelerat mersul normal al businessului pe mai departe”.

Demis Ghindeanu: „Din perspectiva clientilor nostri, pandemia a adus nevoia de siguranta; clientii prefera sa tina o masina pe termen lung, chiar daca doar pentru curse scurte; ne-am adaptat si am venit in sprijinul lor cu reduceri si vom lansa saptamana viitoare un serviciu asemanator celui de rent-a-car…trendul este ca oamenii sa tina mai mult timp masina, sa o foloseasca in exclusivitate. Ca urmare, vom avea practic un nou tip de serviciu, cel mai probabil denumit Pony-rent”.

Remus Hirceaga, avea in dezvoltare un concept de statii „do it your self”, statii containerizate de combustibili fara personal, inceput inainte de a incepe pandemia. Aceasta perioada s-a demonstrat a fi o oportunitate, care nu fusese luata in considerare la inceputul afacerii. „Proiectul in sine a pornit ca un triunghi energetic, combustibil, statie fara personal, statie incarcare electrica si parte pe gaz. In acest moment, vorbim despre o statie do it your self, in aer liber, unde oamenii nu intreactioneza cu alti angajati, ceea ce este un plus la ora asta (n.r.in vreme de pandemie), amplasata intr-un street mall, in provincie, fiind un centru de mobilitate care atrage foarte multi oameni. In acest fel, preturile sunt si mult mai competitive”.

Sebastian Cochinescu: „TailPath.com a venit in sprijinul clientilor sai pe perioada pandemiei, oferind servicii gratuite, in special celor cu probleme financiare”

Specialist pe zona de blockchain si transabilitate, Sebastian Cochinescu a raspuns intrebarii lansate de Oraan Marculescu: cum ar fi daca am putea finanta proiecte in functie de urmarirea gradului de poluare sau al avantajelor pe care le aduc la nivel de reducere a poluarii?

Sebastian Cochinescu: „Cu tehnologia blockchain se pot face multe, blockchain-ul este doar o parte a tehnologiei la care se face referire; prin blockchain se poate face inclusiv un sistem de auction sau bidding pe fiecare zona energetica, astfel ca platesti mai putin, exista o competie, energia poate fi intoarsa intr-un sistem descentralizat si multe altele…transabilitatea poare fi urmarita si verificata; exista insa o problema la nivel global, suntem foarte mult in urma cu infrastructura”.

In perioada pandemiei, urmarirea transabilitatii produselor s-a aratat a fi de mare ajutor, multe dintre echipamente de protectie medicale vandute fiind false… s-a observat un interes crescut in aceasta perioada, mai ales din zona guvernamentala. TailPath este deja implicat in activitati din zona agro- alimentara si bauturi, anumiti producatori din Marea Britanie si clientii lor isi doresc sa afle daca provenienta marfurilor este una legitima, in special ca produsele se primesc, in aceasta perioada, direct acasa.

Care sunt cele mai mari provocari in domeniul mobilitatii si electromobilitatii, cu exceptia problematicii infrastructurii, deja discutate, a fost intrebarea de final a discutiilor dedicate subiectului, adresata de Dan Scarlat celor prezenti.

Dimitar Stoyanov considera ca in aceasta sfera pot fi incadrate probleme legate de productie, intalnite de compania pe care o conduce, in special in perioada de inceput a activitatii, cand niciun producator nu era pregatit sa preia si sa execute comenzi foarte mari de masini electrice. Mai poate fi luat in calcul si pretul masinii, insa nu in asa mare masura, atata vreme, mai ales cat masinile vor fi dotate cu tehnologie avansata, care sa permita o incarcare mai rapida, si cu o autonomie suficienta, care sa asigure deplasari pe distante mari. Setarea mentala a oamenilor poate fi de asemena o provocare ce trebuie depasita, mai ales in momentul in care oamenii inteleg pe deplin beneficiile oferite de o masina electrica.

Demis Ghindeanu este de acord cu faptul ca setarea mentala a oamenilor este una foarte importanta in problematica, este greu pentru oameni sa inteleaga conceptul de car sharing. Pe termen scurt, poate fi adusa in discutie criza sanitara, care ne afecteaza foarte mult, oamenii se deplaseaza, iar momentan mobilitatea este in scadere. Legislatia in domeniu, care difera de multe ori de la localitate la localitate, nu sprijina foarte mult sectorul de car-sharing. Mai sunt de luat in considerare si aspectele logistice legate de infrastructura, dar si costurile enorme generate cu cresterea capacitatii energetice, care uneori depasesc valoarea statiilor in sine. El vede deasemenea o problema in faptul ca autoritatile nu inteleg foarte bine problemele cu care se confrunta industria de car-sharing, si iau masuri fara a invita la discutii partile implicate in acest business.

Paul Serbanescu considera ca cea mai mare problema a mobilitatii o constituie sincopele dintre institutiile statului si semnalele care vin din partea mediului privat; la nivel macro, alinierea strategiilor ar rezolva nevoia privata pentru infrastructura.
Pandemia, in opinia sa, a creat si ea o tendinta aparte, cel putin pe termen scurt, care nu se stie in ce directie va evolua. Printre trenduri si probleme ce trebuie rezolvate in electromobilitate, Paul Serbanescu numeste combustibilii alternativi, comparabilitatea preturilor, si accizarea.
Oraan Marculescu, „avocatul electromobilitatii” a concluzionat, ca, in opinia sa, trebuie sa acordam masinii electrice un interes aparte, si ca daca o vom compara cu o masina conventionala similara, vom vedea ca aceasta duce la reducerea emisiilor poluante sau de gazelor cu efect de sera cu 50%. In opinia sa, daca se va reduce componenta poluanta a producerii carburantilor, cu atat va creste gradul de discrepanta dintre cele doua tipuri de masini. „Electromobilitatea este doar o etapa, pana vom ajunge la ceva cu adevarat nepoluant, fie ca e vorba despre hidrogen sau alti carburanti, insa electrombilitatea merita tot efortul.”

Remus Hirceaga, concluzionad cele discutate: „Mobilitate va avea mare legatura cu car sharing-ul, multi vor intra pe acest segment, si aici fac referire la productori si firmele de leasing… electromobilitatea trebuie insa privita si din perspectiva producerii carburantilor; daca vom folosi doar carburant fosil la producerea energiei, nu vom realiza mare lucru, trebuie fsa producem energie verde la alimentarea masinilor electrice….Toate strategiile cu privire la energie, productia, infrastructura de energie trebuie interconectate.”

Sebastian Cochinescu considera ca tehnologia blockchain, prin procesul de urmarire a marfurilor (transabilitatea) poate interveni in reglarea a doua probleme majore care apar in lantul logistic al producerii autovehiculelor, electrice sau nu: „Faptul ca multe piese sunt piratate, contrafacute, si complexitatea lanturilor logistice. 70% din productia de cauciuc natural se duce catre anvelope, iar 85% din productia de cauciuc natural provine de la crca 7 milioane de producatori individuali. Vorbim despre un cosmar logistic in acest caz…aici poate ajuta tehnologia blockchain si sistemul de transabilitate, care poate optimiza procesele de business si reduce costurile.”

Discutiile s-au incheiat intr-o nota optimista, cu propuneri lansate catre AFM in ceea ce priveste incurajarea sistemului de car-sharing prin oferirea de tichete anuale pentru utilizatori, dar si cu credinta ca perspectivele actuale se vor schimba, astfel incat transportul si solutiile alternative sa fie vazute ca un beneficiu pentru orase, ca servicii care vin in sprijinul unei mobilitati sustenabile, reziliente si sigure.