Chiar dacă sunt automobile care atestă vizual legătura dintre producătorii Volvo și Polestar, viitorul ar putea aduce o divergență totală în evoluțiile celor două mărci. Cel puțin în plan conceptual. Factor derutant: în timp ce coupe-urile tipice și roadsterele pierd teren pe piață, Polestar O2 propune o viziune legată tocmai de segmentele menționate.
Are proporții de GT clasic (cu motor amplasat longitudinal în față și tracțiune pe roțile din spate), însă mizează pe o propulsie electrică. Pentru a-și sublinia caracterul energetic, Polestar O2 renunță la orice formă de grilă frontală – element tradițional specific vehiculelor dotate cu motoare cu ardere internă, pentru că asigură fluxul de aer necesar răcirii radiatorului.
Cum forma grilei frontale are și un rol de identitate/personalizare, considerăm că suedezii au fost foarte îndrăzneți renunțând la aceasta. Dacă mașina nu ar avea sigle pe ea, strict după design am fi tentați să o privim ca pe o succesiune din seria sportivelor Nissan Z. Ne mai împedică să facem o asemenea confuzie și luminile DRL din față, proiectate sub o formă avansat stilizată de deja cunoscutului „ciocan al lui Thor’ patentat cu ani în urmă de Volvo.
Ce ne place foarte mult la Polestar O2: caroseria transformabilă din coupe în roadster, fără niciun compromis estetic (nu se observă o masivitate exagerată a spatelui). La baza acesteia se află o nouă versiune a platformei tehnice din aluminiu lipit concepută inițial pentru Polestar 5. Aceasta este o realizare in-house, semnată de către echipa Polestar R&D din Marea Britanie.
În interior au fost folosite unele materiale reciclate și s-a lucrat pe ideea de „mono material’: tot ce se găsește acolo sunt componente făcute din derviate ale unei singure substanțe – poliesterul reciclat. Ca în filmele SF, Polestar O2 este dotat și cu o dronă care poate decola din mers pentru a înregistra secvențe de conducere live, putând urmări autonom mașina până la viteze de ordinul a 90 km/h.