Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu este unul dintre cei mai înrăiți colecționari de automobile. Acesta deține în garaj șase autoturisme, din care trei modele Citroen, un Fiat, un Aro și o Lancia.
Povestea primei sale mașini este de-a dreptul amuzantă și fascinantă deopotrivă și a fost spusă chiar de fostul premier în urmă cu puțină vreme.
„Eram student în anul doi la facultate și îmi cumpărasem, cu doi ani înainte, un scuter. A fost prima mea motocicletă. La sfârșitul unei zile de curs, citind ziarul ‘România Liberă’, la mica publicitate am văzut un anunț de vânzare pentru o mașină. Era fabricată în 1954, în fostul RDG. Era o mașină, hai să spunem, mai degrabă din categoria ce am putea numi astăzi mașină populară, era o mașină mică. Mi-am dat seama că poate să fie la un preț cât de cât în zona mea de putere, cu toate că nu aveam niciun ban, dar contam pe sprijinul părinților. M-am dus să văd mașina. Mi-a plăcut și țin minte că m-am entuziasmat, ca orice tânăr! L-am întrebat pe proprietar care este prețul, dacă este negociabil și am venit acasă să-i propun mamei o mică afacere; cu alte cuvinte să mă împrumute cu bani”, a povestit Călin Popescu Tăriceanu pentru DC News.
Acesta a continuat: „Mama mi-a spus: ‘nu știu dacă am să pot, lasă-mă să mă mai gândesc’. Peste câteva zile mi-a zis: ‘Da, am putea să încercăm să cumpărăm mașina, cu o singură condiție. Va trebui să participi și tu’. Eu i-am zis că nu am bani și mi-a spus că pot să îmi vând scuterul. De fapt, a fost o mică abilitate a mamei care era îngrijorată ori de câte ori mă vedea că merg cu scuterul. În felul acesta reușea să scape măcar de o grijă, neștiind dacă mașina va funcționa vreodată”.
„Povestea de dragoste neîmplinită”
Tăriceanu nu a putut conduce niciodată automobilul cu pricina pentru că era avariat destul de serios. „Mașina, din păcate, era destul de uzată și avea o serie de defecte ascunse. A venit proprietarul acasă la mine cu ea, am făcut tranzacția și urma să o repar. Era atât de grav afectată de uzură încât nu am fost în stare să o repar. Așa că am rămas cu mașina în brațe. Este – dacă vreți – povestea unei dragoste neîmplinite pentru că nu am putut să merg niciodată cu acea mașină. Am reușit să o păstrez în bune condiții o perioadă până la un moment dat când a început să se degradeze din ce în ce mai mult. Prin anii ’80 am hotărât să vând mașina și ceea ce m-a bucurat foarte mult este că, de curând, la una dintre manifestările organizate de Retromobil, actualul proprietar al mașinii a venit cu autovehicului complet restaurat. I-am spus că îmi doresc să o vad nu doar în fotografii și poate o voi și conduce. Este o mașină mică, cochetă și modestă, dar valoarea sa este relativă”, a mai povestit șeful Senatului.