Acest Opel ni se pare cunoscut! Cu Manta GSe ElektroMOD a renăscut o mașină de cult din anii 70.
Ce ar spune HERTHA MÜLLER din Wiesbaden despre această mașină cu numărul de înmatriculare GG-OM 95E? Poate că ar bate din palme și s-ar veseli: șuieră! E chiar mai bine ca înainte. Motorul original avea un cuplu obosit de 118 Nm, plus o plictisitoare transmisie automată. Acestea se străduiau să atingă 100 km/h în 15 secunde. Acum totul se petrece mai repede.
Dar înainte de a rula cu mașina, trebuie să vă spunem ceva pe scurt despre Hertha Müller. Doamna, născută în 1923, a devenit prima deținătoare a acestui Opel Manta A pe 5 iunie 1974. Atunci, mașina era de culoare portocalie și cu acoperiș negru din vinil. În 2007, când doamna Müller trebuie să fi avut 84 de ani, mașina a fost retrasă din circulație și conservată până de curând în Muzeul Opel, Tor 60, Mainzer Straße 204, 65428 Rüsselsheim am Main. Iar acum clasicul coupe a renăscut ca „electro-Manta’.
UAU, HEI, CE TARE E!
De-acum trebuie să fim atenți să nu vă mai spunem glume cu Manta, ca aceasta: doi șoferi de Manta (nu prea isteți) vorbesc între ei. Unul: „Am cumpărat un Duden ieri.’ Celălalt: „și, deja l-ai instalat?’ (Duden Konrad, autorul „Dicționarului ortografic complet al limbii germane’, care a pus bazele unificării ortografice a limbii germane).
De fapt, glumele despre Opel Manta au venit în anii 90 și i-au vizat pe tipii cu cizme de cowboy și coadă de vulpe pe antenă, care și-au condus prietena coafeză la discotecă într-un Manta B și care nu au fost niciodată eligibili pentru cea mai scurtă glumă din lume, în care se pomenește despre Manta: „Ce caută o Manta parcată în fața universității?’
Această poveste e despre generația A, produsă între 1970 și 1975 în 498.553 de bucăți, o operă de artă semnată George Gallion, cu faruri rotunde față, stopuri rotunde în spate ca la Ferrari, motoare de la 60 la 140 CP (acesta din urmă e extrem de rar). 170 .000 de mașini au fost exportate inclusiv în SUA.
Dar nu a existat niciodată ceva asemănător cu „gălbioara’ noastră. Anul trecut s-au sărbătorit 50 de ani de la lansarea lui Opel Manta. Jubileul respectiv i-a inspirat creativ pe doi designeri francezi – Huber (31 de ani) și Pierre-Olivier Garcia (43 de ani) – care s-au mobilizat: „Trebuie să aducem Manta în timpurile moderne.’ Apoi a intrat în joc Opelul portocaliu de la Hertha Müller, care stătea expus în muzeu de prea mult timp.
Acum ne aflăm în fața acestui fulger galben unicat. CE MAȘINĂ!
Mai întâi de toate, constatăm că lungimea declarată este de 4343 mm, ceea ce este ciudat și ar trebui să nu mai fie corect, întrucât au fost îndepărtate barele parașoc față și spate specifice mașinii. Înălțimea, de asemenea, nu mai este ce a fost, pentru că mașina nu mai este echipată cu jante de 14 inchi, ca în anii 70. Acum este echipată cu jante de aluminiu de 17 inchi, de la Ronal, iar anvelopele au dimensiunile de 195/40 în față și 205/40 în spate. Și, după cum puteți vedea în fotografii, înălțimea s-a redus discret: „Undeva între unu și doi centimetri’, spune Martin Göbel (49 de ani), strungar de profesie, șofer și mecanic pasionat de Opel Kadett C Coupé și angajat în atelierul de prototipuri. Göbel și alți 20 de angajați Opel au lucrat la Manta GSe ElektroMOD, de-a lungul unui interval de patru-cinci luni.
Mai apoi, având încredere în mine, mi-au încredințat comoara lor galbenă și chiar m-au lăsat să mă urc în ea. „Poți merge și singur, dar să nu te sperii, așază-te confortabil și poți merge oriunde!’
Această mașină are un motor electric sincron de 147 CP și 255 Nm cuplu, amplasat în față. Bateriile sunt în spate, există o cutie de viteze manuală și tracțiunea e pe roțile din spate.
CUM? Cu schimbător de viteze? Păstrarea cutiei de viteze cu patru trepte nu este ceva neobișnuit. Schimbarea vitezelor este simplă. La cuplul pe care îl are, porniți în treapta a doua, eliberați rapid ambreiajul, nu aveți probleme cu calarea motorului, accelerați, mașina șuieră și pleacă. Ambreiați din nou, schimbați a treia, debreiați rapid, accelerați, iarăși șuieră și tot așa până la 150 km/h în treapta a patra. Nu ai nevoie de turometru, doar te folosești de schimbătorul de viteze la fel ca în Opelurile din anii 70 și 80 și te poți uita la vitezometru.
Deci, avem o mașină neo-clasică de condus. Acest „diavol de mare’ (Manta birostris) are un sistem de frânare de mașină sport. Suspensia este mai tare în față și puțin mai moale în spate, astfel încât mașina să aibă întotdeauna tracțiune în spate. „V-ați descurcat bine’, le spun eu celor de la Opel și toată lumea se simte mândră, zâmbind mulțumită, de parcă cineva tocmai ar fi comandat un rând de Ebbelwoi (vin de mere). Dar, desigur, suspensia și direcția au fost dintotdeauna reușite.
Acum și designul. Ne oprim într-o parcare, pentru a examina mașina: în spatele volanului sportPetri, cu trei spițe și acoperit cu piele, se vede un tablou de bord digital în loc de instrumentar analog. În dreapta lui e un ecran pe care rulează un videoclip disco-underground, ce pare a fi fost realizat în Muzeul Opel, redat într-o buclă nesfârșită, sclipind de lumină colorată, răcoroasă și nebună. De fapt, au implementat panoul digital „Pure’ de la Mokka în Manta, plus niște minunate scaune față sport de la Adam S cu huse din Alcantara (gen piele întoarsă neagră), cu detalii galbene. În față putem vedea un afișaj Pixel Vizor cu emblema Opel-Blitz, grila din spatele sticlei afișajului, cu spoturile emise de LED-urile luminilor de zi, și un ritual digital de întâmpinare: „Inima mea germană a fost ELEKTRified’ – tocmai scria pe acolo. Apoi am cerut să se mai afișeze și cuvintele: „Make Manta great again!’.
În spate, evocând vechile stopuri rotunde, au fost puse LED-uri în formă de inele. Carcasele oglinzilor exterioare sunt noi și au fost reproduse cu o imprimantă 3D. Placa de înmatriculare din spate, emițătoare de lumină, este mutată cu un nivel mai jos, deoarece emblema Opel-Blitz cu lumină intermitentă i-a luat locul inițial, iar pe capacul portbagajului scrie „MANTA’, în stilul noului Mokka. Iar mașina poate circula legal pe drumurile publice, trebuie să ne credeți, deși unele imagini au fost realizate în incinta uzinei, iar muncitorii au tras cu ochiul și au ridicat degetele în V. Fiindcă așa am vrut noi, Manta A GSe s-a întâlnit acum cu Manta B (construită între 1975 și 1988), una din ultimul an, de 110 CP și cu tuning discret realizat de compania Irmscher, amândouă înmatriculate. Apropo: ce face un șofer de Manta atunci când un mistreț a intrat în mașină? Merge la TÜV și îl omologhează! Scuze, dragi șoferi de Opel Manta…
Am însă o întrebare pentru cei de la Opel: cât de încrezător în sine trebuie să fii pentru a crea o mașină de acest gen? Totul este în ordine, deoarece au preluat noua linie de design de la Mokka, pe care au continuat-o cu noul Astra în ianuarie – trebuie să ne credeți, am văzut-o deja. Așa că rotim din nou cheia de contact, cuplăm treapta a doua, ca apoi să plecăm șuierând. Cum se uită lumea la noi, la semafoare! Un șofer de BMW chiar își frânează Seria 2, conduce lângă noi, ne privește și ridică degetul mare – îi place.
Poate că ar trebui să i se ofere șefului Opel, Michael Lohscheller (52 de ani), o Manta electrică în weekend. După aceea nu ar trebui să mai existe o a doua opinie: Manta se poate întoarce! Și jur pe permisul meu de conducere din 1989: Dacă o construiți, voi șterge toate glumele cu Manta din cultura auto și de pe hard disk-ul meu. Toate bune, dar mai am un lucru de spus: ce spune un șofer de Manta la dentist? „Hei, Uau, Hei.’