După 50 de ani în care europenii au fost privați de plăcerea de a conduce un Mustang, Ford a decis că acest model merită să fie comercializat în întreaga lume. Am fost la München, în Germania, pentru a conduce în premieră cea de-a șasea generație a mașinii care a dezvoltat o adevărată cultură auto peste Ocean.
Cum adică? Până acum nu se vindea Mustangul și la noi? Am văzut câteva modele pe stradă.
Oficial, Ford Mustang nu a fost disponibil până acum în Europa. Mașinile pe care le-ai văzut au fost importante de dealeri multimarcă independenți, fără nicio legătură cu importatorul local. Așa cum se aduc la noi și alte mașini americane.
Și asta înseamnă că de-acum voi putea să merg în showroom și să-mi configurez un Ford Mustang exact cum se întâmplă acum cu Fiesta sau Focus?
Noul Mustang este deja listat pe site-ul Ford România, fiind disponibile și listele de prețuri. Oficialii mărcii au declarat că au fost plasate deja câteva zeci de comenzi ferme, iar primele mașini vor fi livrate în vara acestui an.
Ok, m-am lămurit. Acum spune-mi câteva detalii despre mașină. Este la fel de frumoasă în realitate ca în fotografii?
Cu siguranță, Mustangul va răpi multe inimi. Are proporții seducătoare și îmbină cu succes liniile moderne cu numeroase elemente retro. Se vede de la o poștă că este o mașină care s-a născut în America, însă una care are toate șansele să devină best-seller și în Europa. Este o mașină mare pe toate direcțiile (4,78 m lungime și 2,02 m lățime), cu capotă lungă, cabină joasă și spate masiv, inspirând forță prin toți porii.
Sunt disponibile două versiuni de caroserie – coupé și cabriolet. Cea decapotabilă are un plafon textil care se pliază electric rapid în spatele scaunelor din spate, fără a penaliza în vreun fel spațiul interior (răpind însă 60 de litri din volumul portbagajului).
Cum e în interior? Știam că americanii nu sunt la fel de atenți la finisaje ca europenii.
Dacă te aștepți la un habitaclu luxos, finisat impecabil, e clar că ai greșit mașina. Însă lucrurile nu stau atât de rău, pentru că sunt multe aspecte care compensează materialele de calitate medie. În primul rând, simți în permanență că ești într-o mașină specială. Planșa de bord are accente retro, la baza consolei centrale se găsesc comutatoare din aluminiu care amintesc de industria aeronautică, iar pe vitezometru apare inscripția „ground speed’ – cu trimitere directă la avionul NVA P-51 Mustang care a luptat în Cel de-al Doilea Război Mondial.
Poziția la volan este ușor înaltă, oferind o vizibilitate bună. Scaunele standard sunt confortabile, având atât funcție de încălzire cât și de răcire. Opțional sunt disponibile și o pereche de scaune sport Recaro, cu tetiere integrate, care dispun de reglaje manuale (cele standard se reglează electric).
Oricum, Mustangul este bine echipat, dispunând printre altele de sistemul de infotainment Ford Sync 2 cu display de 8 inchi, climatizare automată cu două zone, cruise control, faruri cu xenon, cameră pentru mersul înapoi, tapițerie din piele perforată pe scaune, bord îmbrăcat în piele, acces fără cheie și pornire de la buton și senzori de ploaie și lumini. Pe lista de opționale sunt alte modele de jante (chiar și cele standard au diametrul de 19 inchi), scaunele Recaro amintite mai sus, senzorii de parcare spate și un sistem de alarmă periferică.
Știu că mașinile americane sunt scumpe de întreținut pentru că au motoare mari. Ce se scunde sub capota aia lungă?
Aici vine cea mai mare surpriză! Versiunea de bază a lui Ford Mustang dispune de un motor EcoBoost pe benzină de 2,3 litri. Pare părea cam mic pentru o mașină atât de mare, însă cei patru cilindri sunt ajutați de o turbină pentru a dezvolta 317 CP și 434 Nm. Și nu este puternic doar pe hârtie, ci și în mers – Mustangul EcoBoost atingând 100 km/h în 5,8 secunde, în timp ce viteza maximă promisă este de 233 km/h. Iar impozitul pentru acest motor este 828 de lei pe an – o valoare decentă pentru o mașină atât de performantă.
Pentru cei care vor o doză completă din experiența americană, există și versiunea GT, cu motor V8 de 5,0 litri. Acesta dezvoltă 422 CP și 524 Nm, accelerând până la 100 km/h cu o secundă mai alert decât versiunea EcoBoost. E plăcut să fii rapid, dar te va ustura la impozit.
Este la fel de fioros pe cât arată atunci când îl conduci?
După ce ai văzut cifrele de mai sus, știi deja că este rapid în linie dreaptă. Însă pentru a avea succes în Europa, o mașină sport trebuie să se miște bine și în viraje.
La o primă vedere, americanii au făcut eforturi. Pentru prima dată în istorie (dacă nu luăm în calcul versiunea GT500 anterioară), Mustangul are punte spate independentă. Iar asta ar trebui să-i ofere o ținută de drum mai ușor de strunit pe drumurile de la noi (adică înguste și pline de denivelări).
După primii kilometri în versiunea Convertible 2.3 EcoBoost, am remarcat că mașina avea tangaj. Atenție, nu ruliu. Tangaj! Adică se ridica puternic de bot la accelerații, părând o șalupă care taie valurile pe o mare liniștită. Însă sentimentul indus este unul plăcut, lăsând impresia că accelerează chiar mai tare decât o face. Oricum, ca multe alte mașini cabrio, precizia în conducere nu este reprezentativă pentru Mustangul Convertible. Este moale, confortabilă și relaxantă. Trenul de rulare înghite ușor denivelările, direcția este ușoară în acționare, dar cam săracă în feeling.
Deși ideea de mașină sport americană nu se prea se potrivește cu un motor cu patru cilindri în linie, inginerii au recurs la câteva trucuri pentru a-l face să sune foarte bine pe întreaga plajă de turație. Și vestea și mai bună este că argumentarea nu s-a făcut prin sistemul audio, ci prin mijloace mecanice, așa că generează un mârâit foarte credibil, apropiat de cel al unui V8 veritabil.
Cutia de viteze manuală cu șase trepte merită un capitol dedicat. Este una dintre cele mai bărbătești transmisii pe care le-am condus în ultimii ani, având o acționare dură, mecanică și precisă. Există și opțiunea unei transmisii automate cu același număr de rapoarte, însă alegerea acesteia ar dilua din caracterul mașinii. Mai ales dacă sub capotă se găsește un motor V8!
Dacă impresiile despre versiunea EcoBoost erau foarte pozitive după prima interacțiune cu mașina, totul s-a schimbat când am condus și un Ford Mustang GT Coupé. Încă de la pornire, se simte acel bolborosit distinct de V8 american, pe care nu-l poate compensa niciun artificiu tehnologic. Acest motor face toată mașina să vibreze. Îl simți că-i acolo, cu tine, scuturându-ți scaunul, volanul și maneta schimbătorului de viteze. Trage de la turații joase, răspunde instantaneu la accelerații și îți transmite 10 tipuri de fiori pe măsură ce urcă spre 7000 rpm. În plus, caroseria coupeului este mai rigidă, iar trenul de rulare este reglat mai ferm pentru V8, astfel încât dinamica este complet diferită de cea a versiunii EcoBoost. Frânele sunt mai bune (etrierele față Brembo au șase pistonașe), iar direcția pare mai grea, oferind un plus de încredere la viteze mari. Ruliul este redus, iar tendințele supraviratoare sunt ușor de controlat, în ciuda masei proprii deloc de neglijat, de 1,7 tone.
Și cât costă toate astea?
Abia așteptam să ajungem aici cu discuția. Americanii au reputația de a oferi mult la bani puțini, iar Mustangul vine cu o ofertă extrem de interesantă. Modelul de bază, Coupe, cu motor EcoBoost are un preț de pornire de 35.000 de euro cu TVA. Cutia de viteze automată este o opțiune de 2.000 de euro, iar dacă îți dorești să rulezi cu vântul prin păr, mai trebui să plătești încă 4.000 de euro pentru o versiune Cabriolet. Pentru a conduce un muscle car veritabil cu motor V8, ai nevoie de 40.000 de euro. Chiar și într-o echipare de top, cu transmisie automată, scaune Recaro și vopsea specială multistrat Triple Yellow, Mustangul nu trece de 50.000 de euro. Cine mai oferă atâtea în banii ăștia? Însă, cum am spus mai sus, trebuie să nu ai foarte multe pretenții în ceea ce privește calitatea interiorului. Iar sistemele de asistare a conducerii care se găsesc acum și pe modelele de clasă mică, lipsesc cu desăvârșire de pe Mustang. Însă uită-te încă o dată la prețuri. Apoi la mașină. Nu-i așa că promiți să conduci cu mai multă atenție?
