Mercedes-Benz Clasa B a trecut printr-un facelift care aduce noi motorizări, sisteme de siguranță și tehnologii media. Este suficient pentru a-i face față noului rival de la BMW?
Mai întâi a fost prima generație a Clasei A. Spațioasă, confortabilă, ușor de condus și cu un comportament la impact exemplar, hatchbackul cu siluetă de MPV se prefigura într-un best-seller. Însă destinul avea un alt plan cu micul Mercedes. Înainte ca acesta să frângă inimi, au apărut câteva imagini compromițătoare de la celebrul test al elanului, care a spulberat încrederea publicului. Evident, vânzările s-au prăbușit, iar trei generații mai târziu, Clasa A a devenit un hatch cu proporții convenționale.
Însă nemții nu au renunțat la ideea de mini-MPV compact, lansând în 2005 prima generație a Clasei B. Aceasta s-a vândut foarte bine, până în prezent fiind comercializate peste un milion de exemplare. Și nici nu a avut o misiune prea grea, pentru că nu a avut niciodată un competitor direct. Ei bine, situația se complică acum, pentru că BMW tocmai a lansat Seria 2 Active Tourer – primul MPV și primul model cu tracțiune față din istoria mărcii bavareze.
Pentru a face față ofensivei, cea de-a doua generație a lui Mercedes-Benz Clasa B, lansată în 2011, a fost trecută printr-o restilizare. Care, ce-i drept, este cam subtilă: a observat cineva prizele de aer frontale mai mari, noile lumini de zi integrate în faruri sau spoilerul spate redesenat? Acum că le-am punctat, parcă sunt mai evidente.
Nici în interior nu se simte o schimbare radicală, singurele noutăți fiind instrumentarul de bord inspirat de cel al Clasei C și noul ecran al sistemului de infotainment – opțional, cu diagonală de 8 inchi. Oare sunt aceste îmbunătățiri suficiente pentru a-și impune supremația în fața unui model complet nou? Poate că nu, însă pe sub caroseria discretă se ascund multe alte noutăți de natură tehnologică.
Echiparea de bază include acum un sistem de frânare autonomă, care alertează șoferul în cazul în care detectează un obstacol pe traiectoria mașinii și poate interveni pentru a reduce pe cât posibil urmările accidentului.
Mercedes-Benz Clasa B – Motorizări
Mai mult, gama de motorizări a fost revizuită, fiind disponibile cinci propulsoare pe benzină și cinci diesel. Puterile unităților pe benzină variază între 122 CP și 211 CP, iar versiunile de top B 220 și B 250 vin în echiparea standard cu transmisie automată cu ambreiaj dublu 7G-DCT și pot fi dotate cu tracțiune integrală.
Fanii motoarelor diesel au la dispoziție versiunile B 160 CDI, B 180 CDI, B 180 CDI BlueEFFICIENCY Edition, B 200 CDI și B 220 CDI – ultimele două fiind disponibile și cu transmisie integrală 4MATIC. Puterile pornesc de la 90 CP pentru versiunea de bază și ajung la 177 CP în cazul variantei B 220 CDI, cuplată exclusiv la transmisia 7G-DCT. Toate celelalte motoare pot fi, de asemenea, echipate cu această transmisie, ajungând astfel în clasa de eficiență energetică A+, având consumuri medii cuprinse între 3,6 l/100 km și 5,0 l/100 km.
Pe lângă oferta generoasă de motoare convenționale, există și două versiuni cu propulsie alternativă. Prima dintre acestea este B 200 Natural Gas, care are un motor turbo de 2,0 litri alimentat, așa cum îi spune numele, cu gaz natural comprimat.
Însă poate cea mai interesantă versiune a lui Mercedes-Benz Clasa B facelift va fi Electric Drive. Cu un sistem de propulsie dezvoltat de Tesla, aceasta promite o autonomie de peste 200 km și poate fi încărcată de la o sursă trifazică în aproximativ trei ore. Cu 180 CP și 340 Nm disponibili instantaneu, Clasa B Electric Drive este chiar mai sprintenă decât o sugerează timpul de accelerare 0-100 km/h, cotat la 7,9 secunde. Transmisia are un raport fix, astfel că răspunsul la accelerație este uluitor, trenul față fiind depășit deseori de avalanșa de cuplu, însă sistemul ASR intervine eficient și împiedică ruperea aderenței. Chiar dacă este cu circa 260 kg mai grea, varianta electrică are o dinamică bună, grație trenului de rulare mai ferm și a centrului de greutate coborât.
Din păcate, versiunea Electric Drive nu va fi disponibilă în România, unde lipsa infrastructurii încă nu permite tranziția către propulsia 100% electrică.