În februarie 1954, troienele s-au înălţat văzând cu ochii, până la cinci metri, iar viforul a suflat nemilos zile în şir, marcând cea mai aspră iarnă din secolul XX.
CNAIR: Plecați la drum doar în caz de strictă necesitate
6 lucruri care nu trebuie să-ți lipsească dacă pleci la drum lung cu mașina pe timp de iarnă
Cum se conduce o maşină pe zăpadă
„Marele Viscol” care a încremenit Bucureştiul şi întreaga Românie, la propriu, în prima săptămână din februarie 1954. Troienele au ajuns, în zilele care au urmat, chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.
Conştienţi că riscă să moară de foame sau de frig în case, românii s-au mobilizat exemplar în acele zile. Au săpat tunel prin omăt, au cărat zăpada cu căruţele până la Dâmboviţa, până când stratul s-a mai netezit. Abia atunci au fost scoase tancurile Armatei, pentru că prin zăpada nebătătorită riscau să se răstoarne. Unii martori ai Marelui Viscol şi-au amintit chiar că, după topirea nămeţilor, au fost găsite maşini acoperite de troiene şi care fuseseră strivite de şenile, se arată într-un material historia.ro
În februarie 2018 a fost instituit un cod portocaliu de ninsori și viscol în București deşi nu a nins puternic şi nici nu s-au înregistrat temperaturi extreme. ANM a emis o nouă atenționare de vreme extremă, care intră în vigoare pe 26 februarie. Sunt așteptate ninsori abundente și viscol puternic.
Vezi cum arăta Bucureştiul după viscolul din februarie 1954: